Când suntem cuprinși de rușine, o parte din noi se auto-evaluează prin prisma a ceea ce credem noi că ceilalți cred despre noi. Rușinea este o emoție puternică pe care, de multe ori, o ascundem cu alte emoții precum frica, furia, tristețea. Cert este că la baza rușinii avem distorsiunile cognitive nuanțate prin “nu sunt suficient de bun”.
În astfel de situații, trăim izolat într-o lume interioară construită să ne întrețină auto-sabotajul. Ajungem să credem că suntem singurii care experimentăm astfel de senzații de rușine, gânduri și emoții, în timp ce toți ceilalți din jurul nostru sunt încrezători și cu o puternică stimă de sine. Și ăsta nu este un adevăr. Aproape toți experimentăm anxietatea sub o formă sau alta, tuturor ne este teamă de ceva.
Înainte de a prezenta modelul cognitiv al rușinii și manifestările anxietății sociale, este important de menționat că rușinea are și o componentă adaptativă. Făcând o călătorie înapoi în timp, omenirea trăia în triburi unite, cu un număr restrâns de oameni, mici comunități sau sate. Ne cunoșteam între noi, aveam încredere unii în ceilalți, ritualuri și obiceiuri comune. Ne adaptam continuu tribului nostru pentru că neconformismul ar fi putut însemna excluderea din trib. De altfel, o întâlnire cu necunoscuții ar fi putut reprezenta un real pericol, drept pentru care teama și evitarea ne ajutau să supraviețuim unei posibile invazii. Posibilitatea pericolului ne aducea în faza de analiză a acțiunilor noastre, ceea ce azi numim managementul riscului.
Iată câteva situații generatoare de rușine:
- să răspunzi la o întrebare;
- să prezinți un proiect în fața colegilor;
- să răspunzi la telefon;
- să participi la jocuri de echipă, petreceri sau activități școlare/ colegiale;
- senzațiile corporale vizibile (înroșirea feței, transpirațiile, tremurul mâinilor, zgomote abdominale etc);
- examenele;
- utilizarea spațiilor comune (cantină, bucătărie, vestiare, baie etc);
- să intri într-o cameră în care sunt deja prezente alte persoane … și multe alte situații similare.
Pentru că emoțiile în astfel de situații pot fi greu de suportat și gestionat, ajungem să alegem (de multe ori inconștient) să evităm pe viitor genul acesta de interacțiuni.
Spectrul contextual al rușinii este foarte generos. Cuprinde emoții diferite, gânduri eronate și senzații corporale, ca de exemplu: panică, nervozitate, transpirații, perturbări digestive/ alimentare/ somn, sentiment pronunțat de lipsă de valoare, însingurare, încăpățânare, ruminații, perfecțioonism, gelozie, frustrare, resemnare, _________________ (aici poți completa tu).
Modelul cognitiv al rușinii: A – avem o situație (ex. o activitate în grup, într-o locație nouă) -> B – gânduri eronate cu privire la noi și la ceilalți (ex. “Nu o să mă descurc și dacă voi spune ceva, sigur cineva va râde de mine” sau “Ceilalți par că se cunosc deja și că au experiență cu X lucru”) -> C – comportamente, sezanții și emoții (ex. simt teamă/ frică și pentru că simt X îmi validez gândurile ca adevărate și iau decizia să mă retrag din activitate acuzând dureri de cap/ burtă, moleșeală etc.) – Aici te invit pe tine să te gândești la câteva situații în care te-ai simțit rușinat – sau dacă este mai ușor de acceptat, poți schimba rușinea cu stânjeneala – și să aplici modelul ABC.
În rușine evaluăm situațiile și interacțiunile cu ceilalți prin probabilitatea de a fi judecați și prin prisma costurilor judecății – X crede despre mine că sunt o problemă = X mă va elimina din echipă = mai bine rămân acasă. Aici avem o situație de perfecționism social pe care se concentrează majoritatea oamenilor care se confruntă cu timiditatea.
Ce este important pentru tine într-o situație socială? Care sunt valorile tale?
Exercițiu: Imaginează-ți că ești la aniversarea de 20 de ani, alături de cea mai importantă persoană pentru tine, căreia îî pasă de tine (prieten, rudă, iubit/ iubită etc). Această persoană ține un discurs apreciativ despre tine. Ce spune? Cum te descrie?
La petrecerea de 20 de ani: Ce mi se pare mișto la tine este ___________
La petrecerea de 30 de ani: Ești cea mai importantă persoană din viața mea pentru că ______________
La petrecerea de 50 de ani: Mereu te-am respectat pentru că ________________
Dacă ai completat exercițiul de mai sus, cuvintele și expresiile pe care le-ai completat reflectă valorile și calitățile tale. Poți folosi aceste valori ca pe un ghid cu ajutorul căruia poți acționa într-o viitoare interacțiune socială. Iar dacă ai nevoie de ajutor de specialitate, mă poţi contacta aici.
Photo by Sharon McCutcheon on Unsplash
