La începutul anului 2021, existau peste 4,2 miliarde de utilizatori activi de social media (We Are Social, 2021), iar adolescenții reprezentau un procent ridicat din acest total. Mai precis, procente ridicate de adolescenți cu vârste cuprinse între 13 și 14 ani (79%) și 15 până la 17 ani (84%) au avut profiluri active de social media, ei sugerând că social media este esențială în interacțiunile lor sociale și activitățile din timpul liber.
În jurul adolescenților sunt adulți care își fac griji cu privire la modul în care fetele vor fi afectate de faptul că vor vedea prea multe imagini ale modelelor în reviste sau filme, imagini care par mai mereu ireproșabile. Și, mai mult decât atât, adolescenții înșiși își folosesc propriul software de editare a imaginilor ca să arate cât mai aproape de perfecțiune. Acest lucru duce la încercări în care să-și perfecționeze și exmineze foarte critic propriile poze și să le compare cu cele ale colegilor sau idolilor.
Da, social media și aplicațiile de înfrumusețare pot avea efecte negative asupra adolescentelor. Pe scurt, acestea pot varia de la stimă de sine scăzută, simptome de anxietate, depresie, dismorfie, anorexie, bulimie sau perfecționism excesiv. Desigur, nu este cazul să punem egal între folosirea filtrelor sau social media și dezvoltarea unor probleme mentale; dar ar fi de preferat să luăm în considerare faptul că folosirea lor excesivă poate duce la consecințe ceva mai severe pentru psihicul adolescenților.
Toxicitatea filtrelor sau aplicațiilor de înfrumusețare nu vine strict din utilizarea lor, ci din faptul că adolescenta de 16 ani integrează pozele din social media ca un standard pe care ea vrea să îl atingă. Psihicul nostru ignoră la nivel rational, din păcate, faptul că raportarea noastră se face într-un mod eronat din start, că în sine raportarea nu este făcută la o imaginea reală a unui om, ci la o variantă prelucrată a sa. Fetele ajung astfel să ceară de la ele însele o imagine ideală, prelucrată de un calculator sau o aplicație; vor o piele perfectă (care în realitate există doar editată cu aplicații) sau o lumina perfectă (care este adusă în poză cu un filtru). Ceea ce se întâmplă este un cicul toxic în care o persoană supra-editează o poză, iar apoi o altă persoană reacționează prin supra-editarea propriei sale postării, perpetuând o schemă a standardelor de frumusețe de neatins. A te compara cu alte persoane este o parte normală a comportamentului uman într-o anumită măsură. Dar, atunci când este făcută cu o versiune „îmbunătățită” a altcuiva, aceasta poate avea un impact dăunător asupra percepției de sine și poate trezi o reacție de devalorizare.
De asemenea, postarea de fotografii în care totul a fost retușat poate avea, de asemenea, un impact asupra modului în care fetele cred că le văd ceilalți. Pe scurt, schema care se formează pentru o adolescentă este „Aproape toată lumea pare superbă pe Instagram. Dacă eu voi posta poze cu mine fără să le editez deloc ceilalțti nu o să mă mai placă, nu mă mai urmăresc pe social media, deci o să mă simt respinsă de grupul meu social”. Sunt gânduri automate, deseori neconștientizate foarte bine, care apar în psihicul oricărui om. Nu este nimic în neregulă, cu toții ne dorim acceptarea și aprobarea celorlalți; doar că e important să ne uităm și cu ce costuri ajungem să obținem aprecierea celor din jur și cât renunțăm la identitatea noastră autentică.
Totuși, întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem prima data, ca adulți nu este „Cum să o opresc pe fiica mea să mai folosească social media?”, ci mai degrabă „Cum pot să înțeleg cum o poate afecta și să o ajut să facă față eventualelor elemente negative?”. Pentru că ei, ca și noi, trăiesc într-o societate la care sunt expuși la tot felul de factori din exterior și la care au nevoie să se adapteze, trăiesc în grupuri în care au nevoie să se simtă incluși și cerința de a fi în singurul diferit de grupul social este ceva ce este dificil de făcut pentru orice om care tinde spre echilibru. Totuși, ca adulți și specialiști, putem fi suport pentru ei în a învăța să filtreze informația potrivită, a selecta persoanele toxice din media, a pune un echilibru între media și viața reală și a putea recunoaște diferențele dintre cele două.
Uneori pentru părinte pare foarte confuzant, mai ales dacă i-ai spus fiicei tale că este frumoasă așa cum este, apoi primește un mesaj diferit atunci când deschide Snapchat, Facebook sau Instagram și vede filtrele care le modifică trăsăturile. Unele din ele le folosesc pnetru distracție și distorsionează în moduri amuzante, dar, de asemenea, există așa-numitele „filtre de beauty” pe Instagram și Snapchat. Filtrele de înfrumusețare sunt utilizate aproape în mod reflex de mulți, ceea ce înseamnă că fetele se obișnuiesc să-și vadă colegii în acest fel în fiecare zi online. Există, de asemenea, aplicații de modificare a imaginilor pe care adolescenții le pot descărca pentru schimbări mai substanțiale. Facetune sau RetouchMe sunt doar câteva, dar există multe și pot fi folosite pentru a retușa totul, de la ștergerea coşurilor, pentru a schimba structura feței sau pentru a-i face să pară mai înalți. Posibilitățile pot fi copleșitoare, mai ales că fetele știu că sunt examinate cu privire la aspectul lor, lucru pe care îl fac și ele cu ceilalți.
Stima de sine primește adesea o lovitură atunci când începem să ne comparăm prea mult cu alte personae. Studiile arată că utilizarea excesivă a selfie-urilor a dus la scăderea stimei de sine și scăderea satisfacției cu viața și că fetele care petrec mai mult timp uitându-se la fotografiile altora de pe Facebook au raportat o nemulțumire mai mare în greutate și obiectificarea proprie.
Adevărul este că societatea în care trăiesc adolescenții de astăzi e diferită de ceea ce cunosc părinții lor din propria lor experiență. Ne rămâne să acceptăm că realitatea copiilor noștrii e diferită de ceea ce am trait noi într-o oarecare măsură și să încercăm să ne menținem o relație de comunicare deschisă, răbdare și acceptare cu ei. Așadar, cum le putem ajuta pe adolsecente să își dezvolte strategii de protecție în fața toxicității media? Pot părinții sau specialiștii (profesori, psihologi, consilieri, etc.) să facă asta sau așteptăm o schimbare din partea societății?
Sigur că putem să contribuim la dezvoltarea lor. Părinții și profesorii sunt cei cu autoritatea și importanța cea mai de impact în viața unui om în dezvoltare. Tocmai de aceea, multe dintre aspectele dintre aceste relații își lasă cele mai adânci amprene asupra noastră.
Unul dintre scopurile principale este ca adulții din jur să se asigure că fetele primesc mesajul sănătos pentru ele. Aceasta ese diferența deseori între un copil care se confruntă cu probleme de unul singur, dezvoltând probeleme de natură psihologică și un altul care are suport din partea părinților, a câtorva prieteni, ce reușește să depășească momentele dificile; ajunge să proceseze sănătos problema, trauma sau situația de criză. Nu vă abțineți de la a vă felicita fetele pentru aspectul fizic, ele chiar au nevoie să audă că părinții le observă și le apreciază, prin remarci positive ele se simt valorizate și importante pentru părinți. Dar faceți un efort să o complimentați cel puțin la fel de mult pentru lucrurile pe care le face (pentru cât de mult a lucrat la ceva, pentru cum a reușit să rezolve o situație dificilă, etc.) și despre calitățile ei la nivel de personalitate (aprecierea că a fost altruistă, că a fost conștiincioasă, că a fost atentă cu unul dintre frații ei, etc). Astfel îi comunicați copilului Te văd, te observ, ești importantă pentru mine cu toate dimensiunile tale, nu doar pentru că ești frumoasă, ci și pentru că ești o persoană de care sunt mândru. Focalizarea laudelor doar pe o singură arie a vieții lor îi poate împinge să creadă că la alte arii nu excelează și au nevoie să supra-compenseze cu cea despre care au auzit că sunt buni (ex., Ajunge să creadă despre sine că nu este suficient de inteligentă, așa că se nu simte suficient de capabilă să-și etaleze abilitățile intelectuale) sau să se străduiască mulți ani la rândul să arate că contrariul (Ex., Ajunge o tânără dornică să demonstreze că ea este mai mult decât frumusețea fizică și să se suprasolicite la locul de muncă de a nu dezamăgi din punct de vedere intelectual).
Nu este posibil să-i împiedicăm pe adolescenți să fie bombardați cu informații din media dăunătoare tot timpul. Smartphone-urile lor sunt pline de așa ceva și inevitabil vor vedea tot felul de versiuni idealizate ale frumuseții. Dar, așa cum i-am învățat reguli de bază de supraviețuire sau cum să comunice, așa putem să-i „alfabetizăm” și cu privire la social-media.
Folosiți exemple reale. Urmăriți show-uri sau reviste împreună și întrerupeți emisiunile și reclamele pentru a vorbi despre mesajele care sunt transmise acolo. Nu vă fie teamă să purtați discuții împreună cu ei, atitudinea voatră deschisă, cu timpul, îi va ajuta și pe ei să se deschidă. Da, va fi nevoie de consecvență, de răbdare și grijă. Scopul nu este ca adolescentele să aibă valori complet diferite cu privire la media, ci să le arătăm cum sunt editate pozele în mod profesionist, să le povestim cum sexualitatea e folosită marketing pentru ca un produs să se vândă mai ușor, să le ajutăm să identifice mesajele subiacente despre modul în care un produs e asociat cu faptul că te face mai atractivă doar pentru profitul companiilor de multe ori, să le povestim cum sunt pregătite înainte de ședințele foto modele profesioniste și, cel mai important, să verificați cu ei ceea ce cred. Copii au dreptul la opinii și gânduri proprii, așa că încujarați-i să și le exprime și să le argumenteze; intrarea într-o dinamică în care încecăm ca adulți să le demonstrăm că doar ce spunem noi este adevărul este o tehnică ce îi inhibă mult pe adolscenți. Asta pentru că vor să se simtă înțeleși, ascultați și să-și dezvolte autonomia. Încercați să purtați discuții de explorare și educare, nu în contradictoriu.
Conversați despre imagini corporale nesănătoase. Discutați despre realitățile dure pe care le experimentează modelele subponderale. Vorbiți despre măsurile drastice și nesănătoase pe care le iau mulți oameni pentru a obține aceste tipuri de corp „ideale”, în ciuda costurilor pe care le are asupra sănătății lor. Adolscentele au nevoie să aibă în jur adulți care le ascultă preocuparea legată de cum arată, să o accepte, dar care să le ghideze astfel încât să o obțină în
modul cel mai sănătos (ex., Ok, vrei să ai un ten frumos. Uite, calea nu e să te machezi cu multe produse, asta o să-ți afecteze tenul mai târziu, ce putem face este să mergem la un dermatolog care să-ți recomande produse care să te ajute. Sau să mă lași să te ajut în alegerea machiajelor care nu sunt atât de toxice).
Disecați și detașați dorința de perfecțiune cât de mult se poate. Discutați cu fetele despre cum văd ele greșela (fie că e vorba despre o notă mica, o sarcină neîndeplinită la așteptările lor, o greutate mai ridicată față de ceea ce doresc ele sau un ten cu unele semne sau acnee). Observați și tendințele voastre ca părinți, aveți tendința de a-i muștrului sau a-i privi mai critic destul de repede după ce fac o greșeală sau vi se pare că arată într-un fel mai nepotrivit? În general, copiii și adolescenții își iau standardele de-a lungul vieții din interacțiunile cu părinții, profesorii și prietenii. Discutați despre imperfecțiuni și cum ele nu le fac mai puțin frumoși, valoroși sau capabili în realitate. Poate părea intuitiv, dar creierul în dezvoltare al copiilor noștrii atașează foarte ușor semnul egal între o greșeală/o imprefecțiune și eu sunt o persoană urâtă/ incapabilă, și au nevoie să audă clarificările acestea în mod explicit.
Încurajați copii să aibă interese personale diverse pentru a vedea cum valoare lor personală stă într-o multitudine de abilități, că le poate dezvolta cu timpul și că, pe lângă frumusețea fizică, poate fi mândru de ceea ce poate face. De asemenea, încurajați adolescenții să-și caute înăuntrul lor stima de sine (și nu doar în complimentele celorlalți), care este o parte importantă a creșterii într-o femeie fericită și încrezătoare. Încurajați-i să identifice singuri ce au făcut într-o situație cu un succes personal (Ce calități crezi că ai folosit ca să iei 10 la examen, cum ai făcut? Cu ce abilități crezi că ai putut să-i faci pe profesorii tăi să te felicite azi? Cum ai făcut să depășești teama azi și să suții așa bine discursul azi?). La început e posibil să le fie dificil să identifice dacă nu au mai avut acest exercițiu, dar nu e o problemă, identificați voi de câteva ori pentru ei (Eu cred că este pentru că ești foarte creativă și conștiincioasă; Uite cum te-a ajutat azi înălțimea ta, ai aruncat foarte bine mingiile la joc), apoi încurajați-i să o facă singuri.
Articol scris de Cristina Ene – Psiholog Clinician şi Psihoterapeut Integrativ. Cristinei îi poţi scrie la psiholog.cristinaene@gmail.com
Photo credit: Kampus Production, Pexels
