Stresul pe scurt …
- este principala cauză a îmbolnăvirilor din secolul XXI şi nivelul este într-o continuă creştere peste tot în lume;
- tot mai mulţi elevi şi studenţi solicită ajutor de specialitate din partea psihologilor şcolari, psihologilor clinicieni sau psihoterapeuţilor;
- România este campioană mondială la stres, 1 din 2 angajaţi români sunt foarte stresaţi la locul de muncă, 98% dintre românii din mediul urban suferă de stres – câteva titluri de ştiri la o simplă căutare pe Google;
- printre răspunsurile dezataptative la stres se numără obiceiurile nocive de alimentaţie (prea mult sau prea nesănătos), creşterea consumului de tutun şi alcool, sedentarismul, izolarea etc;
Dacă printre planurile tale se numără o schimbare de job, un apartament mai mare, o maşină mai nouă sau o căsătorie, toate pe parcursul unui an, s-ar putea ca aceste evenimente să nu mai fie o bucurie aşa cum sperai la început, ci să se transforme într-o sursă de stres. Orice schimbare majoră din viaţa noastră reprezintă un stres. Dar ce este stresul?
În fizică îl definim ca o presiune sau forţă exercitantă asupra unui corp sau obiect. În psihologie, stresul este orice reacţie fiziologică şi psihică pe care organismul o experimentează atunci când este supus unor factori care obligă organismul la adaptare, gestionare şi schimbare.
În viaţa noastră de zi cu zi întâlnim niveluri ridicate de stres, sub forma multitudinilor de sarcini cu care jonglăm: şcoală, teme, muncă, responsabilităţi de familie, probleme de sănătate, îngrijirea vârstnicilor, provocări financiare, relaţii romatice, o stimă de sine scăzută, depresia sau un nou membru în familie (atenţie la depresia postnatală care se poate declanşa oricând în primul an de viaţă al bebeluşului).
Uneori stresul ne poate ajuta şi ne este necesar în a ne menţine ocupaţi şi alerţi. Dar stresul care suprasolicită resursele noastre fizice şi mentale, ne face mai vulnerabili în faţa factorilor care ne perturbă sănătatea.
Printre simptomele psihice ale stresului se numără starea de iritabilitate, lipsa de interes sau energie, nervozitate, anxietate, stări depresive, nevoia de a plânge. Simptomele fizice pot include, printre altele, dureri de cap, dureri de spate, oboseală, dureri de stomac, indigestii, tensiune musculară, modificarea apetitului, descreşterea libidoului sau modificarea ciclului menstrual.
Cum poţi gestiona mai uşor stresul
- obţine informaţiile de care ai nevoie – o claritate a ceea ce urmează să faci te ajută să plănuieşti mai bine activităţile, timpul şi resursele proprii;
- prin distracţie şi fantezie – cititul s-a dovedit a fi un instrument extraordinar şi la îndemână în combaterea stresului şi reducerea simptomatologiei anxioase şi depresive.
- relaxarea – ritualul de relaxare ar fi ideal dacă ar putea fi inclus în programul nostru zilnic. Mici recompense zilnice produc secreţia neurotransmiţătorilor responsabili de buna noastră dispoziţie;
- învaţă să spui şi NU – deşi poate părea greu la început, să spui “Nu” când şi când contribuie chiar şi la sudarea relaţiilor interpersonale. Setarea limitelor este necesară în orice relaţie şi în orice mediu.
- preia controlul gândurilor tale – persoanele care au tendinţa să manifeste diferite erori de gândire (ex. să gândească alb-negru sau prin lupa pesimismului), sunt mai vulnerabile în faţa stimulilor stresori;
- creşterea toleranţei la frustrare prin amânarea recompensei, depăşirea barierelor sau găsirea obiectivelor secundare în stimulul stresor.
Iată câteva exemple prin care poţi reduce stresul din viaţa ta. Le poţi alege pe cele care ţi se potrivesc mai bine şi poţi începe chiar de azi să pui stresul în cui. Acordă-ţi câteva minute pe zi pentru a te relaxa. Iar dacă ai nevoie de ajutor de specialitate, mă poţi contacta aici.
Photo by Zachary Kadolph on Unsplash
